Povestea noastră

Mi-am propus să construiesc un loc pentru familie și prieteni. La început în anul 2006, nu dispuneam nici măcar de energie electrică, cea mai mare parte a clădirii fiind construită cu ajutorul a două generatoare de energie electrică, iar apa era adusă în rezervoare de plastic. Am început să creez facilități într-un loc care nu promitea prea multe și am demarat construcția pensiunii .

Am finalizat în 2007, am deschis, am inaugurat în martie 2008 și... am închis după 2 luni pentru a investi în rețeaua de apă și în sistemul de canalizare care deja nu mai făceau față activității. Am stăruit 2 luni și am găsit apă la 97m adâncime și am creat propriul sistem de canalizare.

În anul 2008 și 2009 activitatea pe care o desfășurăm era haotică, nu prea avea nimic în comun cu turismul – așa cum încercam eu să îl ofer. Ne lipseau niște amenajări care să pună în valoare priveleștea, ne lipseau mijloace de agrement care să facă oaspeții noștri să rămână mai mult la noi.

În anul 2010 am decis să continui investiția în ideea de a crea un produs turistic adevărat. Astfel, cu sprijinul necondiționat al părinților mei, am inițiat alte două proiecte – o grădină de vară și un centru de agrement.

Grădina de vară am reușit să o finalizez în 2013 și cred că am făcut-o cu brio. Cel mai bun aspect al proiectului constă în valorificarea priveliștii care ne înconjoară. Am reușit să oferim oaspeților noștri o oază de liniște și relaxare cu o panoramă deosebită.

Zona piscinelor, a centrului de agrement a fost provocarea cea mai mare: transformarea unui loc mlăștinos, fără acces, într-un spațiu de relaxare. Spre satisfacția mea, rezultatul final arată de parcă spațiul era așa de la bun început. Transformarea era uluitoare, mai ales că nu știam de la început: ce trebuie și cum trebuie să fac, dar marele meu noroc a fost că știam cum vreau să arate la final. Am gestionat echipe de constructori, n-am avut timp să fac estimări și nici de ezitări ci totul s-a desfășurat pe principiul "Dați-mi de toți banii piscine”. Aici am pierdut , pentru scurt timp ,noțiunea investiției și m-am ghidat doar după cum mi-ar plăcea să fie la final. A durat mult mai mult decât m-am așteptat, a costat mai mult decât mi-am permis, dar în 2012 bucuria primului sezon la piscine a compensat tot efortul.

A urmat drumul de acces înspre pensiune și parcările, acestea fiind unele dintre permanentele mele nemulțumiri: drumul era acoperit de nisip, iar datorită faptului că are o înclinație destul de mare, la fiecare coborâre trebuia să te ancorezi bine cu picioarele pe pamânt. Cu ajutorul unei echipe deosebite, în două zile, drumul a fost bordurat, pavat în întregime și 20 de locuri de parcare au fost amenajate!

Și pentru că tot mai multe firme evadează din oraș în căutarea unor locuri deosebite pentru evenimentele lor, în anul 2012 am completat tortul cu cireașă, o sală de conferințe de 30 de locuri, dotată modern pentru astfel de evenimente.

Denumirea vine de la faptul că zona este împânzită discret cu acest arbore deosebit iar punctul de plecare pentru La Mesteceni au fost sentimentele și modul nostru de viață. De aceea, acest loc este destinat familiilor și prietenilor, comercialul nu este cuvântul de ordine. Mai mult, nu aș vrea ca agitația cotidiană din oraș să pună stăpânire pe liniștea înălțătoare de aici, așa cum nu îmi doresc ca activitățile artizanale să se transforme în producție industrială sau statutul de oaspete să se transforme în cel de simplu client.

Visul meu a fost să creez un loc în care familiile să beneficieze de tot confortul, prietenii să își manifeste civilizat buna dispoziție, copiii să aibă un perimetru al lor, sigur și fără prea multe restricții. Nu mi-am dorit să răstorn clasamente sau să demonstrez ceva, mi-am dorit să pot oferi ceea ce m-am angajat să ofer – un loc ospitalier, o mâncare bună, o cameră confortabilă, un serviciu, un proprietar, o priveliște de trei flori. Mi se pare mult mai corect și mai plin de respect față de cei care ne vizitează să putem respecta aceste angajamente de trei flori înainte să aspirăm la mai mult.